Lumea dintre urechi

Un drum pînă la cinema

Familia Ţ. este una de snobi simpatici din Bucureşti. El lucrează la o mare firmă multinaţională de asigurări. E vesel şi jovial. E director. Şi ea e ceva directoare, tot la o firma multinaţională, de data asta de resurse umane. Case frumoase, maşini scumpe, salarii mari şi un băieţel drăgălaş de 12 ani.
Discuţiile preferate ale doamnei Ţ. sunt despre parfumuri şi bijuterii de lux. Are carduri de fidelitate la mai toate magazinele care vînd aşa ceva şi toţi colegii de serviciu şi prietenii află asta cel puţin odată pe săptămînă. Din cauza asta o plac.
Un singur coleg nu prea se simte în largul lui cînd se întîlneşte cu doamna Ţ. Pentru că ea e extrovertită şi îi adresează de fiecare dată aceeaşi primă întrebare:"Ce-ţi mai face iubitul?" Întrebare rămasă întotdeauna fără un răspuns dar cu priviri încurcate şi o strîmbătură abia schiţată din colţul gurii. Omul nu se acceptă încă în totalitate. Sau nu se regăseşte. Prima întrebare fiind pusă, de obicei se trece la chestiuni profesionale.
Vara asta, băieţelul familiei Ţ. a plecat într-o tabără şcolară normală, cu dormitoare normale de 20 de paturi şi cu mîncare normală de cantină. A mers împreună cu băiatul de 12 ani al familiei H. Au stat 10 zile la mare, s-au bălăcit, au jucat fotbal pe plajă după care s-au întors acasă.
Dar iată, că într-o bună zi băieţelul vine la doamna Ţ. şi o anunţă că vrea să meargă astăzi la film, împreună cu prietenul lui. Au invitat două fete pe care le-au cunoscut la mare şi ele au zis că acceptă. Doamnei Ţ. îi înfloreşte un zîmbet mare pe faţă. "Am băiat mare". Îl descoase un pic pe băieţel: cum sunt fetele, frumoase, deştepte? Este de acord imediat cu iniţiativa băiatului. Numai că el adaugă :"Fetele locuiesc la Ploieşti."
Nu e o problemă. Doamna Ţ. îl sună imediat pe domnul Ţ., aflat la serviciu şi îi expune problema. Îl roagă să-i ducă pe cei doi băieţi la Ploieşti pentru că băieţii au invitat fetele la film. Ploieştiul e la cel mult o oră de mers cu maşina. Dar băiatul intervine din nou:"Ne duce nenea H., cu Rolls Royce-ul".
Băiatul doamnei Ţ. începe să se pregătească. Face un duş după care se duce să îşi caute haine potrivite pentru eveniment. Numai că i se pare că ceva nu e în regulă. Se miroase la subraţ. Hmm. Nu e bine. Mai face un duş. De data asta se dă cu deodorantul tatălui, de 300 de euro. Mai caută prin dulap ceva haine, dar din nou, parcă miroase în continuare a transpiraţie. Mai face un duş şi se mai dă o dată cu deodorantul tatălui.
La ora stabilită domnul H. şi fiul vin cu Rolls-ul să îl ia pe fiul familiei Ţ. Pleacă împreună la Ploieşti. De pe drum, domnul Ţ. junior o sună pe fata care i-a revenit la împărţeala pe care a făcut-o cu H. junior, în timp ce construiau împreună castele de nisip pe malul mării. Gagica lui. O sună de pe mobil pe telefonul ei fix şi îi spune că în aproximativ o oră vin să o ia. Şi gagica lui H. junior e acolo, aşa că merg la ele şi apoi direct la cinematograf.
În cartierul mărginaş din estul Ploieştiului intră un Rolls Royce vişiniu, impecabil şi opreşte în faţa unui bloc de apartamente confort II. Fetele de 14 ani, gătite şi îmbujorate urcă pe bancheta din spate alături de băieţi.
După 10 minute, acelaşi Rolls Royce vişiniu şi impecabil parchează în faţa cinematografului cu zugrăveala desprinsă în unele locuri şi cu porţiuni ciupite de igrasie.
Copiii intră la film iar domnul H. duce Rolls-ul în parcare. Se aşează confortabil pe scaun. Are de de aşteptat vreo două 2 ore.
Numai că prognoza este incorectă. După numai 15 minute băieţii şi fetele ies din cinematograf. Domnul H. îl întreabă pe fiul lui ce s-a întîmplat.
"Nu aveau nici popcorn, nici cola!"

posted by Adrian Ardelean @ 10:47 a.m.